vineri, 31 decembrie 2010

An nou - Adrian Paunescu : Doamne, ocroteste-i pe romani !

       

              Urarea Maestrului Adrian Paunescu, poemul " An nou " , publicat in volumul de poezii " Repetabila Povara " ( reeditat de Jurnalul National la jumatatea lunii decembrie ) . Am avut onoarea sa o recit la festivitatea de pe 21 decembrie, dupa cum imi este traditia . Audienta a ramas fara cuvinte, fara mandrie o spun ! Au inceput sa il descopere pe Adrian Paunescu, bardul divin !


           An nou
                     
             Sa ne gandim la mica, lovita noastra tara,
           Sa ne gandim la lume, la patrie din nou,
         Sa-i fie dreapta calea, aicea si afara,
       Sa ne gandim la tara, acum de Anul Nou .
               
       Ulucile din sate sunt pline de zapada,
         Pe muchii arde gustul ninsorii saturat,
           O, niciodata tara ca fulgul sa nu cada,
              Doar viscol, iarna, fie-i furtunile ce bat .
                 
              Sa nu se-adevereasca tacerea iernii moarta,
             Sa nu se-adevereasca raceala dinspre brazi,
            Sa nu se-adevereasca nici iarna, decat azi,
           Si de e frig in aer, ne fie cald in soarta .
           
           Noi suntem neam de soare, poetul spunea triste,
            Venit in urma noastra la Pontul Euxin ;
              Dea Domnul, tara noastra zapezii sa-i reziste
                Si viscolelor aspre care din lume vin . 

                Ea stie sa reziste . E graul ei dovada
              Ca  poate sa prefaca intregul rau in bun,
             Putem ura cu totii acum pentru zapada,
           Pentru aceste marmuri ce cred ca se depun .

           Si viu sa-i fie graul si calea fie-i dreapta,
             Si vii sa fie fiii, ce credinciosi ii sunt,
               Intr-a ninsorii umbra un an solar asteapta,
                 Acum in toata tara miroase a pamant .

                 Sa ridicam paharul ce insusi se rastoarna
                Si pentru mortii nostri, odata ridicat ,
               Sa ridicam paharul pentru aceasta iarna
             Pe care tara noastra o biruie treptat .

     Pentru un an solar, un an mai bun, pentru dreptate si pentru iubire
                  Doamne, ocroteste-i pe romani ! 

                        Semneaza al dumneavoastra, Maresal  

   

Prelungim

         Normal, astazi la 00:00 ( sau mai bine spus, maine ) sondajul cu personalitatile Romaniei in ultimii 20 de ani s-ar fi incheiat cu un total de 10 voturi, ca la inceput de drum . Adrian Paunescu ar fi castigat cu 50% ( 5 voturi ), urmat de Sergiu Nicolaescu, procentaj de 30 ( 3 voturi ) si altii cu 20% ( 2 voturi ) . Corneliu Vadim Tudor " va fi fost furat " cu 0 voturi cand el ar fi trebuit sa castige cu 102% - 103% ( gustati gluma ) .
     Revin cu doua postari speciale . Votati in continuare cele doua sondaje !

joi, 30 decembrie 2010

2010 - Pasagerii Heaven - Express-ului ( lista candelei )

     Motto :
   - " Un popor care nu respecta trecutul si datina crestina, un popor care isi pierde credinta, un popor care nu cultiva iubire pentru mortii si stramosii sai, este un popor condamnat ! " – Maresalul Ion Antonescu

           Cu inima invelita in doliu, dupa un an care a sapat morminte in pamantul patriei, dupa un an brazdat de negru si de lacrimi, scriu astazi o retrospectiva funerara, in care adun toate dorurile unui popor condamnat !

          In 2010, au luat trenul Eternitatii 10 personalitati de marca ale Romaniei  :

                                                    I.Adrian Paunescu 
                                      ( 20. VII .1943 - 05. XI .2010 )

 



  

                                                   II.Jean Constantin
                                             ( 27. VIII .1927 - 26. V .2010 ) 

21 AUGUST 1927 ( ! ) - 26 MAI 2010 


 

                                    III. Personalitati ale teatrului si filmului
                                                    1.Rodica Tapalaga
                                             ( 12. I .1939 - 18. XII .2010 ) 


 

  
                                                     2.Horea Popescu 
                                             ( 17. XII .1925 - 24. I . 2010 )


 

                                                     3.Lucia Muresan
                                              ( 31. I .1938 - 12. VII .2010 ) 


 

   
                                                   4.Horia Serbanescu
                                              ( 16. V .1924 - 19. IX .2010 )  

 

 

                                             5.Michaela Iordache-Tonitza    
                                              ( 9. XI .1942 - 13. III .2010 )

 

 



                                            IV.Personalitati ale muzicii
                                                       1.Anton Suteu
                                               ( 17. I .1947 - 13. IX .2010 )  



                                                   2.Madalina Manole 
                                           ( 14. VII .1967 - 14. VII .2010 )  


 

                                            V.Personalitati ale literaturii
                                                       1.Mircea Micu
                                             ( 31. I .1937 - 18. VII .2010 )    

  

 

  - " Un popor fara cultura este mai usor de manipulat " - Immanuel Kant 

                                          Semneaza al dumneavoastra, Maresal
                                                              
                                             


luni, 27 decembrie 2010

Sfantul Mare Arhidiacon si Martir Stefan - 27 decembrie

          Pentru ca astazi, pentru 399 999 de romani ( si cu mine 400 000 ) este motiv de petrecere onomastica si este praznuirea marelui martir si sfant Stefan, va prezint o biografie, mai mult sau mai putin . Din ciclul " Lecturi la lumina candelei "  :
    " După zece zile de la înălţare, făgăduinţa făcută de Domnul Iisus s-a împlinit prin Pogorârea Sfântului Duh care a întărit pe apostoli cu puteri şi daruri supranaturale pentru misiunea lor în lume. Deci, în ziua Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh ia fiinţă Biserica creştină din punct de vedere istoric. Efectul Pogorârii Sfântului Duh a fost imediat şi revelator. Grăind în limbile mulţimii de iudei şi de prozeliţi adunaţi la Ierusalim pentru praznic, apostolii au convertit din prima zi “ca la trei mii de suflete”.
   Prima comunitate era astfel formată. Se trăia o viaţă nouă, “stăruind în învăţătura apostolilor, în comuniune, în frângerea pâinii şi în rugăciuni” (Faptele Apostolilor II, 42). Cuvântul cald şi puternic al apostolilor care mărturiseau învierea lui Hristos a făcut ca numărul creştinilor să crească în curând ca la cinci mii de bărbaţi (Fapte IV, 4). Având sentimentul de adâncă pietate şi dragoste frăţească, credincioşii de la Ierusalim realizează benevol şi parţial “comunitatea bunurilor”; cei care aveau case sau ţarini le vindeau şi aduceau preţul “la picioarele apostolilor”, pentru ajutorarea tuturor, dându-se fiecăruia după „trebuinţă”. Levitul Iosif din Cipru, numit de apostoli Varnava (Fiul mângâierii) este citat cu cinste pentru o asemenea faptă (Faptele apostolilor IV, 36-37), în timp ce soţii Anania şi Safira au primit pedeapsa imediată murind pe loc deoarece “minţiseră Duhului Sfânt”. Au minţit prin oprirea pentru ei a unor bani proveniţi din vânzarea unei ţarini, spunând apostolilor că au adus tot. Aceasta este de fapt prima măsură disciplinară în Biserică luată de Dumnezeu Însuşi (Faptele apostolilor I, 11) . A doua măsură a fost aceea de a propune de către apostoli alegerea din cadrul comunităţii a şapte bărbaţi ”plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” care să slujească atât în cadrul slujbelor religioase cât şi să supravegheze buna orânduială la mesele comune. Ei predicau cuvântul Evangheliei, botezau şi ajutau la desfăşurarea cultului aparţinând organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim. Însuşi cuvântul ”diacon” înseamnă slujitor. Latura practică a slujirii lor a rămas caracteristică diaconatului şi s-a întins în epoca următoare la toate nevoile asistenţei în comunitate. Rolul lor în Biserica primară depăşea cu mult rolul pe care îl iau diaconii în zilele noastre.

 
La propunerea Sfinţilor Apostoli în fruntea celor şapte diaconi a fost ales Sfântul Ştefan arhidiacon, adică primul dintre diaconi. ”Ştefan” în greceşte înseamnă cunună. Vom vedea în continuare cum Sfântul Ştefan devine cea dintâi floare neveştejită în cununa de slavă eternă care străluceşte pe crucea izbăvitoare de pe Golgota. Aflăm din Sfânta Tradiţie şi-l vedem şi în tradiţia iconografică: era tânăr, frumos la chip, dar mai ales avea o deosebită frumuseţe sufletească. Fiind de neam iudeu se presupune că a învăţat ca şi Sfântul Apostol Pavel la şcoala rabinică a marelui învăţat din vremea aceea, Gamaliel. Era un gânditor adânc şi vorbitor îndemânatic, bun psiholog, cu un sentiment religios excepţional de cald şi de puternic, însufleţit, sensibil, bun la suflet şi delicat cum rar întâlneşti la o personalitate oricât de puternică şi de complexă ar fi. Ceea ce rostea prin cuvânt, îndeplinea prin faptă. El l-a cunoscut bine pe Mântuitorul Hristos şi e de bună seamă adevărat că şcoala cea mai înaltă a făcut-o la picioarele lui Iisus Hristos şi a continuat la şcoala apostolilor. Dar ceea ce îl caracteriza cu adevărat cel mai mult era că avea o credinţă şi o râvnă atât de mari pentru lucrarea Domnului Hristos, încât Dumnezeu l-a învrednicit să săvârşească minuni şi semne mari în popor. Zelul lui în predicarea Evangheliei i-l insufla nu numai Duhul Sfânt, dar şi faptul că a fost martor al Învierii Domnului, al Înălţării Sale la cer şi al Pogorârii Duhului Sfânt. Ca şi apostolii, el Îl predica pe Mesia Cel prezis de prooroci, pe Hristos Cel înviat din morţi. De aceea fariseii şi conducătorii poporului evreu nu-l priveau cu ochi buni şi ”le părea rău că învăţa poporul şi vestea întru Iisus învierea morţilor”.(Faptele Apostolilor IV, 1-2).
   La scurt timp după aşezarea lui în slujba aceasta, unii din sinagoga zisă a libertinilor şi a cirenenilor şi a alexandrinilor şi a celor din Cilicia şi din Asia, au început cu Ştefan o ceartă de vorbe. Ea a pornit de la faptul că unii ziceau despre Mântuitorul că este profet, alţii că este un înşelător, iar alţii că este Fiul lui Dumnezeu. Apărând credinţa cea adevărată cu privire la Mîntuitorul Hristos Care s-a născut din pururea Fecioara Maria, s-a răstignit pentru păcatele întregii omeniri şi s-a înălţat la ceruri şi stă de-a dreapta Tatălui ceresc, aceşti iudei s-au hotărât să-l piardă. A fost acuzat fals de blasfemie contra lui Moise şi a lui Dumnezeu şi dus în faţa sinedriului –înaltul tribunal iudeu de judecată - spre a fi judecat. Iată că, la numai o jumătate de an după sacrilegiul săvârşit faţă de Domnul nostru Iisus Hristos, procedura se repetă întocmai cu Sfântul Ştefan. S-au găsit desigur şi de data aceasta martori mincinoşi care să mintă că l-au auzit vorbind blasfemiator la adresa lui Moise, a templului lui Solomon şi a lui Dumnezeu. La toate acuzaţiile aduse iată-l din nou pe Caiafa întrebând: Adevărate sunt acestea care se spun împotriva ta Ştefane, ce ai de spus? În clipa aceea toţi şi-au îndreptat privirile spre victimă şi Sfântul Evanghelist Luca –martor al evenimentului- inspirat de Duhul Sfânt, ne spune că: ”cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui ca o faţă de înger”.
   Sfântul Ştefan rosteşte o cuvântare lungă în care face o privire asupra poporului evreu, extrăgând din profeţi adevărul că Iisus este Mesia cel prezis de ei şi iudeii sunt vinovaţi de uciderea lui. În cuvântarea sa înlătură şi anulează toate acuzaţiile nedrepte aduse împotriva lui, arătând valoarea Legii şi a profeţiilor pe care le-a desăvârşit Stăpânul său Hristos. Dar iată că ajunge la punctul culminant al cuvântării sale. Cuvintele sale sunt flăcări vii ce înfierează cu focul adevărului lor inimile fariseilor iudei. ”Voi pururea staţi împotrivă Duhului Sfânt, cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).

Atunci cei de faţă, scrâşnind din dinţi, urlând, sfâşiindu-şi hainele de pe ei – întocmai ca şi la condamnarea Mântuitorului – au strigat cât au putut: Să piară de pietre, aşa cum se cade hulitorilor… Să piară!…Să piară!…Dar iată o mare minune: Ştefan fiind plin de Duh Sfânt şi-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi a zis: ”Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. Ei au început să răcnească, şi-au astupat urechile şi toţi într-un gând s-au năpustit asupra lui. L-au târât afară din cetate, şi au început a-l bate cu pietre. Iar martorii şi-au dezbrăcat hainele ca să poată lovi mai cu putere şi le-au pus la picioarele unui tânăr, numit Saul. Era obiceiul ca martorii să pună mâna pe capul vinovatului şi să spună: sângele acestuia să cadă asupra lor, pentru că el blasfemia numele lui Dumnezeu şi ei aruncau cele mai mari pietre.
   Iată divina dramă de pe Golgota, repetată cu Sfântul Ştefan într-o impresionantă asemănare. Privilegiu unic pentru cel care primeşte sfânta mucenicie. El stă în fruntea nenumăratelor oştiri de martiri câţi au fost şi încă câţi vor mai fi până la sfârşitul veacurilor. El stă smerit în capătul şirului nesfârşit de martiri, mărturisitori ai dumnezeirii Domnului Hristos. Prima picătură de sânge căzută din trupul Sfântului Ştefan a însemnat sămânţa credinţei în Domnul Hristos.
    Alături de credinţă, inima mucenicului Ştefan a fost o văpaie de dragoste ”mai mare decât moartea” pe care n-a putut-o stinge potopul de ură al mai marilor templului. Dimpotrivă, dragostea atotcuprinzătoare şi atotbiruitoare, după pilda vieţii Domnului ( Luca XXIII, 34 ) – care s-a aprins din dragostea jertfei de pe Golgota – a făcut să rodească în fiinţa sa fructul iertării duşmanilor, în clipa când îşi dădea duhul.
   În faţa sinedriului îşi manifestă credinţa prin rugăciune căci, sub loviturile de pietre care veneau cu furie din toate părţile, el se ruga şi zicea: ”Doamne Iisuse primeşte duhul meu; şi îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta” (Faptele Apostolilor VII, 59-60).
   Aşa se sfârşise şi Mântuitorul lumii care, înainte de a-şi da viaţa pentru mântuirea lumii, chemând pe Tatăl Său din ceruri, îi încredinţează sufletul Său zicând: ”Părinte, în mâinile Tale încredinţez sufletul Meu”, iar când Îl batjocoreau şi-L chinuiau călăii, se ruga la Tatăl Său să le ierte păcatul pe care-l săvârşeau aceştia: ”Părinte Sfinte,iartă-le lor păcatul acesta că nu ştiu ce fac”.

Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea Sfântului Ştefan, căci pe locul unde a fost ucis el se afla un tânăr care se numea Saul, fariseu din Tarsul Ciliciei, care păzea hainele celor care aruncau cu pietre în Ştefan, cel care va deveni din cel mai mare prigonitor al creştinilor, Apostolul Neamurilor. În drumul spre Damasc unde se ducea să prigonească creştinii de acolo, Mântuitorul Hristos se arată lui Saul întrebându-l pentru ce Îl prigoneşte şi atunci are loc momentul transformării inimii lui Saul în ”vas curat şi cinstit” devenind marele apostol al omenirii, Sfîntul Apostol Pavel. Iată că Mântuitorul a făcut din el stâlpul creştinătăţii şi propovăduitorul neînfricat al lui Hristos Cel înviat din morţi. Ştim că el însuşi şi-a săvârşit mucenicia la Roma. Iată taina cea mare, iată cum îşi apără Domnul Hristos Biserica şi pe credincioşii Săi. Unul era răpus de loviturile pietrelor, iar altul se ridică să predice cuvântul Evangheliei cu riscul vieţii sale.

Sfânta Tradiţie ne spune că în timp ce mulţimea ucidea cu pietre pe Sfântul Ştefan, mai departe pe o ridicătură de pământ, stăteau şi priveau dându-i putere de a suferi cu demnitate martiriul, însăşi Maica Domnului însoţită de Sfântul Ioan ucenicul cel iubit al Domnului. Aceste cuvinte grăieşte Sfânta Tradiţie: ”O, cât îi era de dulce moartea, Sfântului, celui dintâi mucenic, cu toate că se afla într-acea crudă ucidere cu pietre –căci privea la patimile lui din înălţimile cereşti, prea dulcele Iisus – iar din dealurile pământeşti, prea dulcea Mamă, împreună cu iubitul ucenic”.
   La biserica ridicată în cinstea Sfântului Ştefan pe colina de la capătul Văii Iosafat, vin şi se roagă numeroşi creştini din toate părţile lumii. În apropierea bisericii se află una din cele şapte porţi ale cetăţii şi care poartă numele Sfântului Ştefan indicând astfel poarta prin care a fost scos din cetate şi ucis cu pietre.
   Credincioşii bisericii noastre au un cult deosebit pentru Sfântul Ştefan. Numeroase biserici au ca hram pe Sfântul Ştefan, iar creştinii, atât bărbaţi cât şi femei, poartă cu mare cinste numele Sfântului păstrând cu mare evlavie icoana cu chipul său.
   Să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să asculte smeritele noastre rugăciuni, iar pe Sfântul Ştefan cu aceste cuvinte: ” Scapă pe cei ce te cinstesc de toate nevoile, celor ce serbează cinstită pomenirea ta, ca cel ce stai înaintea scaunului lui Hristos, ca să ne învrednicească curăţirii de păcate şi împărăţiei cerurilor”. "
( http://bisericasfantulstefan.home.ro/index.htm )
     Cei 400 000 mai sarbatoresc si pe 2 iulie, praznuirea Mariei Sale, Stefan cel Mare si Sfant .
Dintre cei mai cunoscuti Stefani, insiruiesc :
- Domnitorul Moldovei Stefan cel Mare si Sfant
- Actorul - Maestru Stefan Iordache
- Actorul - Maestru Stefan Banica
- Pictorul Stefan Luchian
- Poetul Stefan Octavian Iosif
- Actorul - Maestru Stefan Ciubotarasu
- Domnul ministru Stefan Andrei
- Actorul - Maestru Stefan Mihailescu-Braila
- Cantaretul Stefan Banica Jr.
- Cantaretul Stefan Hrusca
                                 
                         Semneaza al dumneavoastra, Maresal

sâmbătă, 25 decembrie 2010

Ninsoarea de adio - Adrian Paunescu

     O colinda pe versurile maestrului Adrian Paunescu, cantata de minunata Beatris Cristea, pe muzica lui Andrei Paunescu

1. Aseara cand ne desparteam, aseara
Tot mai era un pic de primavara
Si-acum arunca ochii pe fereastra
A viscolit pe despartirea noastra
Distanta s-a-nmultit cu alb de moarte
Departe s-a facut foarte departe
Si ninge intre noi ninsoare mare
Ninsoare de sfarsit de calendare

R: Si ochii nu mai au ce sa mai vada
Doar urme de jivine prin zapada
De ocna-i viscolul ce-mi arde rana
Si-ascult de sub zapezi Siciliana

2. Si vor veni dezastre de tot felul
Precum m-anunta trist violoncelul
Si harpa, si pianul ma omoara
Reverberandu-mi fulgii de afara
Mai latra undeva de frig un caine
Dar tu ce faci in ziua fara maine
De fapt, de ce te-ntreb, cand eu din mine
Mi-am interzis sa stiu ce-i rau sau bine

3. Si a venit ninsoarea alb-albastru
Sa parafeze totul cu dezastru
Sa iasa lupii, agentii foamei sure
Din fiecare palcuri de padure
Sa vina prin orase mari dihanii
Si caii aburind sa traga sanii
Si posta, in aceste vremuri stranii
Sa-ntarzie cu lunile si anii

4. Sa vezi si tu ce strigat tragic este
Sa nu mai dai de tine nicio veste
Pe ochi am doar cand ninge praf pe rana
Si drumurile noastre se blocheaza
Nici nu mai stiu de-i noapte sau de-i ziua
E doar ninsoarea noastra de adio
Sfintele Sarbatori de Craciun sa va aduca linistea si renasterea spirituala,
 Semneaza al dumneavoastra, Maresal

vineri, 24 decembrie 2010

Ovidiu Iuliu Moldovan, tras pe roata uitarii

         Pentru ca in curand va fi 1 ianuarie 2011, ziua in care O. I. Moldovan ar fi impinit 69 de ani, voi publica o postarea revizuita si adugita mai veche de-a mea de pe Cinema Rx :
          Marele Ovidiu Iuliu Moldovan s-a nascut pe data de intai ianuarie 1942, in satul Visinelu, comuna Sarmasu, in judetul Cluj ( acum in judetul Mures ) si a murit, regretabil, pe 12 martie 2008, din cauza unui stop cardio-respirator, pe fondul unei blestemate ciroze decompensate . Acesta a fost unul dintre cei mai straluciti si iubiti actori pe care Romania i-a avut . A ramas in memoria noastra, a romanilor, a tuturor prin rolurile sale din filme, piese de teatru si teatru radiofonic si televiziune .
     Viata marelui actor a fost marcata de pierderea prematura a tatalui, care a fost luat prizonier de razboi si omorat, impreuna cu aproape 40 de camarazi, de luptatorii ( as indrazni sa spun " teroristi " ) ai lui Miklos Horthy, poate cel mai mare dusman al Ardealului Romanesc . Ovidiu Moldovan a incercat toata viata sa afle cat de putin despre ceea ce s-a intamplat cu parintele sau, dar nu a reusit . Din respect si iubire fata de tatal sau, acesta si-a luat numele " Iuliu " ( primul sot al mamei actorului a fost Iuliu Moldovan, parintele iubit in eternitate al marele actor ) .
Fotografie-portret, Simion Buia
    Moartea mamei sale, survenită în 1995, a sfâşiat inima actorului Ovidiu Iuliu Moldovan . Era foarte atasat de mama sa . Dupa acest eveniment tragic, marele artist s-a inchis in el, s-a retras din viata publica, aparand ocazional pe scena Nationalului si in recitalurile sale dumnezeiesti de poezii eminesciene, in special . Ovidiu Iuliu Moldovan a refuzat sa mai joace roluri in filme, ultimul sau mare rol, grandios in interpretare, a fost " Pantazi ", din " Craii de Curtea-Veche ", al lui Mircea Veroiu . Era atât de închis în el încat nici macar fratele sau ( frate bun dupa mama ) , Mircea Moldovan, nu a stiut ca are ciroza, stia doar ca sufera de diabet . Ultima data fratele sau a vorbit cu actorul duminica, luni a fost internat, iar miercuri marele artist Ovidiu Iuliu Moldovan a trecut in eternitate, deschizand pe 12 martie 2008 " cel mai NEGRU an " din istoria postrevolutionara si poate din intreaga istorie artistica, urmandu-i George Pruteanu, Colea Rautu, Ilarion Ciobanu, Stefan Iordache, Dina Cocea ( continuam aici ) .
      Relatia dintre frati era foarte stransa . Se vizitau reciproc . Actorul era foarte interesat de tot ce se intampla in satul natal, vorbeau despre casa părintească, despre oamenii din satul lui natal, Visinelu, dar niciodată de teatru . Chiar avea un proiect să amenajeze casa părintească, dar, bietul artist, nu a mai apucat . Lucrul pentru care isi traia practic batranetea era un glorios monument dedicat celor 40 de eroi - martiri omorati de Horthy in 1944 .
In tinerete
     Ovidiu Iuliu Moldovan era foarte mândru că este roman, mai ales din zona Ardealului şi şi-a păstrat accentul până în ultima zi a vieţii . Fratele sau Mircea Moldovan povesteste : " Era o aniversare când mergeam la el, în Bucureşti . Avea un cerc de prieteni, printre care erau Dinică, Dan Piţa, chiar si Sergiu Nicolaescu ... Îi suna şi le zicea: O vinit frăţioru' meu de la Cluj cu palincă si cu slănină . Haideţi repede! " . Şi ei veneau şi petreceam .

     Mircea Moldovan : " Lui Ovidiu Iuliu Moldovan îi plăcea la nebunie să urce pe scenă în spectacolele de teatru şi de poezie. Era ahtiat după Eminescu . Pelicula n-a iubit-o atât de mult ! "
     Ovidiu Iuliu Moldovan absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti , in promotia din 1964 , avandu-i ca profesori pe regretatii Martian Pop si Octavian Cotescu . A debutat în teatru în anul 1965, cu rolul lui Mio, din piesa " Pogoară iarna " de Maxwell Anderson, pe scena Teatrului Naţional din Timişoara, in regia lui Emil Reus . Acestuia i-au urmat roluri de neuitat in film, ca  Andrei ( " Intalnirea " - Sergiu Nicolaescu ), Ion / Johnny ( Seria Western " Ardelenii " - Dan Pita si Mircea Veroiu ), Ursu Nicola - Horea ( " Horea " - Mircea Muresan ), Pantazi ( " Craii de Curtea-Veche "-Mircea Veroiu ), Ticu Dobrescu ( " Duelul " - Sergiu Nicolaescu ) .
     Ovidiu Iuliu Moldovan a jucat de-a lungul vremii in peste 40 de filme si intr-o pleiada de prestigioase puneri in scena . Pentru intreaga activitate , marele actor a fost distins cu Premiul Uniter , in 2004 .
I.Selectie de teatru  
In " Caligula ", cu Silvia Popovici
1.Teatrul National Timisoara ( 1965 - 1969 ) 
Mio - Pogoara iarna de M.Anderson, regia Emil Reus
Paul - Dactilografii de Schisgall, regia Ianis Veakis
Alan Squeir - Padurea impietrita de Sherwood, regia Constantin Anatol
Emilian - Romulus cel Mare de F. Durrenmatt, regia Constantin Anatol
Adam - Anotimpurile de Werker, regia Aureliu Manea
Sebastian - A 12-a noapte de W.Shakespeare
2.Teatrul National Bucuresti ( din 1970 pana in eternitate ) 
Oswald - Regele Lear de W.Shakespeare, regia Radu Penciulescu
Ian - Prima zi de libertate de Leon Kruczkovski, regia Dan Nasta
Thieste - Thieste de Seneca, regia Nicky Wolkz
Thomas - Fundatia de A.B. Vallejo, regia Horea Popescu
Antonio - Furtuna de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei
Caligula - Caligula de A. Camus, regia Horea Popescu
Malvolio - A 12-a noapte de W.Shakespeare, regia Anca Ovanez
Despot - Despot Voda de V. Alecsandri, regia Anca Ovanez
Gelu Ruscanu - Jocul ielelor de C. Petrescu, regia Sanda Manu
Carson - Marea de E.Bond, regia Horea Popescu
Baiazid - Mostenirea de T.Popovici, regia Horea Popescu
Iason - Medeea de Seneca, regia Andrei Serban
Avram Iancu - Avram Iancu de L.Blaga, regia Horea Popescu
Orsino - A 12-a noapte de W.Shakespeare, regia Andrei Serban
Lopahin - Livada de visini de A.P.Cehov, regia Andrei Serban
Tamerlan - Tamerlan cel Mare de W.Shakespeare, regia Victor Ioan Frunza
Platonov - Platonov de A.P. Cehov, regia Ivan Helmer
Penteu - Bacantele de Euripide, regia Mihai Maniutiu
Baronul - Azilul de noapte de M. Gorki, regia Ion Cojar
Protasov - Cadavrul viu de L.Tolstoi, regia Gelu Colceag
II.Selectie cinematografica 
Andrei 
 Horea 
1973 - Despre o anume fericire, regia Mihai Constantinescu
1974 - Actorul şi sălbaticii, regia Manole Marcus
1975 - Patima, regia Mircea George Cornea
1975 - Hyperion, regia Mircea Veroiu
1975 - Dincolo de pod, regia Mircea Veroiu
1975 - Cercul Magic, regia David Reu
1976 - Misterul lui Herodot, regia Geta Doina Tarnavschi
1976 - Bunicul şi doi delincvenţi minori, regia Maria Callas Dinescu
1978 - Profetul, aurul şi ardelenii, regia Dan Piţa
1978 - Între oglinzi paralele, regia Mircea Veroiu
1978 - Buzduganul cu trei peceţi, regia Constantin Vaeni
1979 - Un om în loden, regia Nicolae Mărgineanu
1979 - Cumpăna, regia Cristiana Nicolae
1979 - Bietul Ioanide, regia Dan Piţa
1979 - Artista, dolarii şi ardelenii, regia Mircea Veroiu
1980 - Pruncul, petrolul şi ardelenii, regia Dan Piţa
1980 - Detaşamentul „Concordia”, regia Francisc Munteanu
1980 - Burebista, regia Gheorghe Vitanidis
1981 - Pruncul, petrolul şi Ardelenii, regia Dan Pita
1981 - Duelul, regia Sergiu Nicolaescu
1982 - Semnul şarpelui, regia Mircea Veroiu
1982 - Un Saltimbanc la Polul Nord, regia Elisabeta Bostan
1982 - Castelul din Carpaţi, regia Stere Gulea
1983 - Întâlnirea, regia Sergiu Nicolaescu
1983 - Misterele Bucureştilor , regia Doru Nastase
1983 - Dreptate în lanţuri, regia Dan Piţa
1983 - Dragostea şi revoluţia, regia Gheorghe Vitanidis
1983 - Acţiunea Zuzuc ,regia Gheorghe Naghi
1983 - Viraj periculos, regia Sergiu Nicolaescu
Ticu Dobrescu
1984 - Sosesc păsările călătoare, regia Geo Saizescu
1984 - Vreau să ştiu de ce am aripi, regia Nicu Stan
1984 - Horea, regia Mircea Mureşan
1985 - Secretul lui Nemesis, regia Geo Saizescu
1985 - Masca de argint, regia Gheorghe Vitanidis
1985 - Din prea multă dragoste, regia Lucian Mardare
1986 - Punct şi de la capăt, regia Alexa Visarion
1986 - Cuibul de viespi, regia Horea Popescu
1987 - Egreta de fildeş, regia Gheorghe Naghi
1989 - Flori de gheaţă, regia Anghel Mora
1992 - Krystallines nyhtes / Nopti de cristal, regia Tonia Marketaki
1994 - Somnul insulei, regia Mircea Veroiu
1995 - Craii de Curtea Veche, regia Mircea Veroiu
Pantazi


1996 - Crăciun însângerat, regia Claudio Nasso ( producţie Canada )
III.Televiziune  
Film 1975 - Un august in flacari, regia Dan Pita, Radu Gabrea (13 episoade)
1984 - Nimeni nu moare, regia Constantin Chelba
1988 - Misiunea, regia Virgil Calotescu (13 episoade)
1995 - Ion si Adriana, regia Niky Wolkz 
Teatru TV
1973 - Robespierre - Robespierre dupa R. Rolland
1975 - Alexander - Cei din urma dupa M.Gorki, regia Radu Penciulescu
1980 - Gelu Ruscanu - Turnul de fildes dupa C. Petrescu, regia Cornel Todea

1983 - Grig - Steaua fara nume de M.Sebastian, regia Eugen Todoran
1984 - Hanul de la rascruce dupa Horia Lovinescu, regia Olimpia Arghir
1985 - Balcescu - Balcescu dupa Octav Magureanu, regia Letitia Popa

IV.Radio
-Peste 60 de roluri în piese de teatru radiofonic ( colaborand cu regizori ca : Constantin Moruzan, Cristian Munteanu, Dan Puican, Leonard Popovici )
V.Poezie 
-Peste 80 de emisiuni de poezie - recitaluri “ Eminescu ” si altii


     Traian Basescu i-a oferit post-mortem marelui actor Ovidiu Iuliu Moldovan Ordinul "Steaua Romaniei", in grad de cavaler, pe 15 marte 2008, gestul a fost indelung criticat pentru ca Basescu este presedintele care a decorat toate valorile post-mortem .
     Dupa cum scrie mai sus , actorul a murit pe data de 12 martie 2008 , in urma unui stop cardio-respirator, care nu a fost altceva decat insumarea tuturor suferintelor pricinuite de ciroza care ii mistuia organismul .
     Trupul sau a fost depus in foaierul salii mari a Teatrului National din Bucuresti, de unde a fost condus pe ultimul drum, cu regrete, de intreaga suflare a Romaniei . A fost inmormantat pe Aleea Actorilor, din Cimitirul Bellu .    
    Dar, traim in Romania ! Toate televiziunile bat toaca mortilor celebri, dar cand isi mai amintesc de ei ?! De ce isi mai amintesc de genii doar putini oameni ? De ce nu invata si tancii cine au fost stralucitii lor stramosi ?
     Vesnic ramane pe buze o intrebare atat de usturatoare : DE CE ?!           
     Ovidiu Iuliu Moldovan ramane un reper, UN FAR CALAUZITOR al Cinematografiei Romanesti, care nu va putea fi vreodata egalat .
" Nu credeam sa-nvat a muri vreodata "

Semneaza al dumneavostra, Maresal 

joi, 23 decembrie 2010

Impozite, biruri si taxe - Adrian Paunescu


Impozite, biruri si taxe 
- Inca viu -   

De ce nu puneţi şi pe râs impozit
Şi birul progresiv pe sărăcie?
De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?
Impozitaţi şi vântul ce adie!

Ar fi păcat să ezitaţi în crima
De-a confisca şi sângele din vine,
Continuaţi prăpădul cu ardoare
Şi răul ce vă face-atât de bine!

Taxaţi iubirea, somnul, nostalgia,
Penumbra, deznădejdea şi oftatul
Şi unghiile care cresc într-una,
Distrugeţi tot, de-a lungul şi de-a latul.

Nu-i logic să nu puneţi nişte biruri,
Pe nou născuţi, ce nu ştiu cum îi cheamă,
Lucraţi neiertător şi echitabil,
Impozitaţi şi laptele de mamă.

Dar ce fiscalitate este aia
Din care nu se fură-ntreaga pâine
Acestui neam ce şi-a luat maidanul
De-a nu trăi în lesă ca un câine?

Taxaţi sever şi strângerea de mână!
Impozitaţi total telepatia!
Luaţi atâtea piei câte vă place
Şi desfiinţaţi prin taxe România!

Ce e complicitatea asta bleagă
Cu sărăntocii şi dezmoşteniţii?
Tot au şi ei ceva să dea ca taxă,
Treziţi-le revolte şi ambiţii!

Voi nu vedeţi că omul mai respiră?
Cât amânaţi sentinţa capitală?
Loviţi la oase naţia întreagă,
Înduioşarea e un fel de boală.

Adăugaţi impozite şi taxe
Pe taxe şi impozite, cuminte,
Impozitaţi şi lacrima şi ploaia!
Taxaţi adânc şi morţii din morminte!

Impozite pe floarea dăruită,
Impozite pe cald, ca şi pe rece,
Impozite pe rouă şi pe lună,
Impozite pe notele de 10.

Cafeaua, ceaiul, apa de fântână,
Fereastra, uşa, merită accize
Când, cu o poftă tragică, Guvernul
Îi dă un nou impuls acestei crize.

Impozite şi taxe pe cuvinte,
Dar biruri pe ecou şi pe tăcere,
A jupui poporul este nobil,
Când nu-i mai laşi nici dreptul să mai spere.

Hei, Românie, parcă răstignită,
Degeaba vrem să te-ntrebăm „Quo vadis?”,
Nici să trăim aici, nu-i cu putinţă
Nici să murim acum nu mai e gratis.

La luptă împotriva tuturora,
Într-un neomenesc război promiscuu,
Trăiască lanţul ce ne intră-n oase!
Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!


Semneaza al dumneavoastra, Maresal 

 

Topul unui mare creator ( III )

21.Coroana de foc (1990)

-scenariul : Francisc Munteanu 
-cu : Sergiu Nicolaescu - Capitanul, Traian Costea - Timpul,
       Vlad Nemes - printii ( copii ), George Alexandru - printii ( adulti )
       Vladimir Gaitan - regii, Stefan Velniciuc, Ion Ritiu


22.Seria Romano-Germana " Jack London "     *

a.Lupul marilor (1971)

-scenariul : Walter Ulbrich 
-cu : Edward Meeks - Humphrey Van Weyden, Raimund Harmstorf - Larsen,
       Sergiu Nicolaescu - Capitanul Raffy, Dana Comnea - Doamna Raffy
       Emmerich Schäffer - Thomas Mugridge, Colea Rautu, Mircea Albulescu

b.Razbunarea (1972)

-scenariul : Walter Ulbrich
-cu : Edward Meeks - Humphrey Van Weyden, Raimund Harmstorf - Larsen,
        Sergiu Nicolaescu - Capitanul Raffy, Dana Comnea - Doamna Raffy
        Emmerich Schäffer - Thomas Mugridge, Colea Rautu, Mircea Albulescu

c.Mihail, caine de circ (1979)

-scenariul : Dumitru Carabat si Sergiu Nicolaescu
-cu : Sergiu Nicolaescu - Harley Kennan, Ion Besoiu - Harry Del Mar,
        Amza Pellea - Dr. Emory, Colea Rautu - Nishikanta,
        Mircea Albulescu - Dr. Masters, Ernest Maftei - Greenleaf  

23.Lupta pentru Roma (1968)- 2 serii

-scenariul : Ladislas Fodor 
-cu : Orson Welles - Imparatul Iustinian, Laurence Harvey - Cethegus,
        Sylvia Koscina - Imparateasa Teodora, Florin Piersic - Witichis,
       Emanoil Petrut, Adela Marculescu, Ion Dichiseanu, Mircea Anghelescu


24.Zile fierbinti (1976)

-scenariul : Francisc Munteanu 
-cu : Sergiu Nicolaescu - Mihai Coman, Marga Barbu - Clara,
       Vladimir Gaitan - Andrei, Ileana Popovici - Maria,
       Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani 


25. 15 (2005)

-scenariul : Dumitru Radu Popescu si Sergiu Nicolaescu 
-cu : Cristian Iacob - Marinica, Ioana Moldovan - Imola,
        Maia Morgenstern - Irene, Serban Ionescu - Andrei,
       Mihaela Radulescu, Daniela Nane, Valentin Teodosiu 


26.Poker (2010)

-scenariul : Adrian Lustig 
-cu : Horatiu Malaele - Titel, Valentin Teodosiu - Claudiu,
       Vladimir Gaitan - Horia, Catalina " Jojo " Grama - Monica,
       Jean Constantin/Tudorel Filimon - Agarbiceanu, Vasile Muraru, Mircea Diaconu 


27.Supravietuitorul (2008)

-scenariul : Adriana Mutar si Sergiu Nicolaescu 
-cu : Sergiu Nicolaescu - Comisarul Moldovan, Jean Constantin - Limba,
       Ion Dichiseanu - Colonelul, Vladimir Gaitan - Goldberg ( batran ),
      George Mihaita - Haral, Ion Ritiu - Cristian Vasile ( Batran )


28.Punctul Zero (1996) 

-scenariul : Sergiu Nicolaescu
-cu : Darby Hinton - Morgan, Kathleen Kinmont - Brigitte,
        Brian McNamara - Peter, Virgil Andriescu - Generalul Duma
       Jean Constantin - Limba Jr,  George Alexandru, Geo Dobre


29.Scurtmetrajele

a.Memoria trandafirului (1962)
b.Scoicile nu au vorbit niciodata (1962)
c.Primavara obisnuita (1962)
d.Lectie in infinit (1965) 
30.Restul filmelor, coproductii si coregii ( analizate in articole viitoare )

* - am intarziat cu postarea acestui articol pentru ca m-am chinuit sa gasesc aceste postere, in zadar ! 
    
                       Sper ca acest top sa va ghideze preferintele,
                                      Semneaza al dumneavoastra, Maresal


luni, 20 decembrie 2010

Topul unui mare creator ( II )

11.Seria Politista " Comisarul Moldovan "

a.Un Comisar Acuza (1974)

 -scenariul : Sergiu Nicolaescu, Vintila Corbul si Mircea Gindila
-cu : Sergiu Nicolaescu - Comisarul Moldovan, Gheorghe Dinica - Comisarul Paraipan,
       Jean Constantin - Limba, Amza Pellea - Parvu,
       Ion Besoiu - Navodeanu/Zavoianu, Emmerich Schaffer - Senatorul Naumescu 


b.Revansa (1978)

 -scenariul : Sergiu Nicolaescu, Vintila Corbul si Mircea Gindila
-cu : Sergiu Nicolaescu - Comisarul Moldovan, Gheorghe Dinica - Comisarul Paraipan,
        Jean Constantin - Limba, Amza Pellea - Parvu,
        Mircea Albulescu - Geissler, Alexandru Dobrescu - Avocatul Marin


c.Duelul (1981)

 -scenariul : Sergiu Nicolaescu, Vintila Corbul si Mircea Gindila
-cu : Sergiu Nicolaescu - Comisarul Moldovan, Jean Constantin - Limba,
       Colea Rautu - Grigore Maimuca, Ovidiu Iuliu Moldovan - Ticu Dobrescu,
       Ion Ritiu - Rica Pasarin, George Mihaita - Petrescu 


12.Seria Politista " Comisarul Roman "

a.Cu mainile curate (1972)

-scenariul : Titus Popovici si Petre Salcudeanu 
-cu : Ilarion Ciobanu - Comisarul Roman, Sergiu Nicolaescu - Comisarul Miclovan,
       George Constantin - Semaca, Gheorghe Dinica - Lascarica,
       Alexandru Dobrescu - Stefan Patulea, Sebastian Papaiani - Oarca 


b.Ultimul Cartus (1973)

-scenariul : Titus Popovici si Petre Salcudeanu
-cu : Ilarion Ciobanu - Comisarul Roman, Sebastian Papaiani - Oarca,
       George Constantin - Semaca, Amza Pellea - fratele lui Semaca,
       Marga Barbu - cumnata lui Semaca, Mircea Anghelescu, Matei Alexandru


13.Nea Marin Miliardar (1979)

-scenariul : Amza Pellea, Vintila Corbul si Eugen Carada 
-cu : Amza Pellea - Nea Marin/Mr. Juvett, Draga Olteanu Matei - Veta,
       Jean Constantin - Boss mafiot 1, Stefan Mihailescu-Braila - Boss mafiot 2,
       Stela Popescu - Spioana, Sebastian Papaiani - Gogu 


14.Nemuritorii (1974)

-scenariul : Sergiu Nicolaescu, adaptarea operei "Dupa furtuna"- T.Popovici 
-cu : Amza Pellea - Dumitru, Ion Besoiu - Costea,
       Ilarion Ciobanu - Stegarul Vasile, Sergiu Nicolaescu - Capitanul Andrei,
      Gheorghe Dinica - Postelnicul Butnaru, Colea Rautu -Iusuf Pasa 


15.Mircea (1989)

-scenariul : Titus Popovici
-cu : Sergiu Nicolaescu - Mircea cel Batran, Vlad Nemes - Vlad al III-lea,
        Serban Ionescu - Mihail, Adrian Pintea - Vlad Dracul,
       Ion Ritiu - Baiazid, George Alexandru - Mehmed I


16.Dacii (1966)

-scenariul : Titus Popovici si Jacques Remy 
-cu : Amza Pellea - Decebal, Gyorgy Kovacs - Domitian,
       Marie-Jose Nat - Meda, Alexandru Herescu - Cotyso,
      Pierre Brice - Septimius Severus, George Marchal - Generalul Fuscus 


 
 17.Ringul(1983)

-scenariul : Ioan Grigorescu
-cu : Sergiu Nicolaescu - Andrei, Marin Moraru - Tom,
  Vasile Boghita - Gebauer "Golemul", Constantin Branzea - Andrei(tanar),
Marian Culinac - Gebauer(tanar), Iurie Darie, Sebastian Papaiani  


18.Seria Politista Rutiera

a.Accident (1976) 

-scenariul : Dumitru Carabat, dupa o idee de Sergiu Nicolaescu 
-cu : Sergiu Nicolaescu - Maiorul Petria, George Mihaita - Cuceanu,
       Dan Ivanesei - Dan, Ileana Popovici - Maria,
      Vladimir Gaitan - Stefan Vlahu, Stefan Mihailescu-Braila - Stan Glabnicu 


b.Viraj Periculos (1983)

-scenariul : Liviu Gheorghiu si Gheorghe Ene
-cu : Sergiu Nicolaescu - Colonelul Petria, Ion Besoiu - Doctorul Apostolescu,
       Ioana Pavelescu - Eliza, Ovidiu Iuliu Moldovan - Voinea
       Mircea Albulescu - Androne, Vasile Muraru - Tila 


19.Carol I - un destin pentru Romania (2009)

-scenariul : Sergiu Nicolaescu si Emil Slotea 
-cu : Sergiu Nicolaescu - Carol I, Marina Procopie - Elisabeta,
       Geo Dobre - Ferdinand I, Maria Sofron - Maria,
      Rasvan Vasilescu - Ion I.C. Bratianu, Ion Lupu - Louis Basset 


20.Seria Istorica Romano-Franceza

a.Francois Villon, poetul vagabond (1987)-2 serii

-scenariul : Maxime Duval si Rose Legrand
-cu : Florent Pagny - Francois Villon
       Ion Besoiu, George Paul Avram, Ion Siminie, Traian Costea, Alexandru Dobrescu

                          
b.Glorie si Onoare / Cucerirea Angliei (1982)-2 serii
  
-scenariul : Serge de la Roche si Marcel Jullian
-cu : Herve Bellon - William I, John Terry - Harold Godwinson,
Eniko Szilagyi - Edith, Emanoil Petrut - Edward Confesorul,
Amza Pellea, Marga Barbu, Mircea Albulescu



                           Revin cu ultima parte ( 21- 30 ), pana atunci,
                 Semneaza al dumneavoastra, Maresal

Partea I
Partea a III-a