marți, 4 ianuarie 2011

A trecut in Eternitate regele muzicii corale, dirijorul Marin Constantin ( 27.02.1925 - 1.01.2011 )

         A murit precum a si trait, elegant si discret . Regele muzicii corale, Intemeietorul Corului de camera National  Madrigal, Marin Constantin  . Anul 2011 a pornit in cele 365 de zile cu primele 5 innegrite de doliu .
Marele dirijor in tinerete
   Prezint un articol al Jurnalului National, care a adunat cam tot ce se poate spune despre Maestrul Marin Constantin . Dumnezeu sa ii dea viata si ARMONIE vesnica in Rai .
      " Marin Constantin a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, din 1960 a fost profesor şi şef al catedrei dirijat cor, a susţinut cursuri în Italia, Elveţia, Mexic, Co-lumbia. A fost fondator al Corului Universităţii din Bucureşti (1948), Capelei Corale Gheorghe Cucu (1958), Corului Naţional de Cameră Madrigal (1963). A fost director al Departamentului de Muzică în Ministerul Culturii (1960-1964), dirijor şi conducător al Corului Tineretului Român (1961-1974), director general al Operei Naţionale Bucureşti (1966-1970). Între 1976 şi 1994 a condus cursuri internaţionale de dirijat şi interpretare corală în Italia, Elveţia, Columbia, Mexic, Ecuador, Luxemburg, Venezuela, SUA. Marin Constantin a fost director general şi dirijor al Ansamblului Tineretului din România (1951-1974), alături de care a participat la turnee internaţionale, obţinând medalii de aur şi titlul de Artist Emerit.

A susţinut peste 3.500 de concerte în ţară şi în lume, a participat la nenumărate festivaluri: George Enescu – România, Händel – Germania, UNICEF – Franţa, Toamna Varşoviană – Polonia, Anul Marcian – Veneţia, Primăvara la Praga etc. Printre distincţiile primite se numără: Medalia UNICEF (1968), Premiul Criticii Muzicale Germane (1971), Una Vita per l’Arte – David Michelangelo d’Oro – Italia (1977), Medaille en Vermeil – Luxemburg (1978), director de onoare al Conservatorului de Muzică din Tolima şi Mexico City din 1975, ambasador al Bunăvoinţei al UNESCO (1992).

În corul satului
S-a născut la Urleta, judeţul Prahova, sat situat la câţiva kilometri de Câmpina. Aici, în vechea biserică – declarată acum monument istoric –, viitorul fondator al Madrigalului întemeia primul cor cu tinerii din sat. De mic a luat “în piept” greutăţile vieţii. “Când aveam 4 ani şi jumătate, tatăl meu, lăcătuş mecanic la Steaua Română din Câmpina, a murit într-un accident de muncă, în schelă. Mama a rămas văduvă la 24 de ani, cu patru copii, eu fiind cel mai mare. Pe sora mea mai mică a născut-o la trei luni după moartea tatei. Mama nu s-a recăsătorit. Şi-a găsit însă un mod frumos de a-şi alina durerea, un echilibru sufletesc în cântec – era o foarte bună soprană –, a început să cânte în cor.

Unul dintre modestele coruri care existau la sate. Cântam şi noi cu ea, eu cu frăţiorul meu pe când aveam 6-7 ani”, îşi amintea cu nostalgie maestrul Constantin în cadrul unui amplu interviu acordat – în urmă cu doi ani – Jurnalului Naţional. După ce a absolvit şcoala Normală de la Buzău, mama i-a spus: “Costică, fă ce vrei, pentru că eu nu mai pot să te întreţin”. Băiatul necăjit, care în copilărie alerga cu vitele pe islaz, apoi se culca târziu, spre miezul nopţii, şi se trezea dis-de-dimineaţă, cu sentimentul că munca asiduă nu are sfârşit, a preţuit dintotdeauna învăţătura.

Tânăr dirijor
Când tânărul Marin a absolvit şcoala Normală era plin război. A fost luat imediat în armată, dar din cauza problemelor cardiace a fost reformat. Mentorul său, Ion Vicol, l-a îndrumat spre Conservator. A dat admitere în 1944, iar Mihail Jora l-a propus pentru bursă chiar din anul I. În primii ani de studenţie profesa şi ca învăţător la şcoala nr. 35 din cartierul Pantelimon. În anul al II-lea de Conservator s-a înscris şi la Facultatea de Filosofie, iar în 1949 absolvea ambele facultăţi, susţinând 18 examene concomitent. În 1960 a fost numit asistent universitar, când era deja artist emerit de patru ani şi deţinea câteva trofee pe plan intern şi internaţional.

De la Gheorghe Cucu la corul Madrigal
Timp de 12 ani, Marin Constantin a fost dirijorul Ansamblului UTC, dar studiul muzicii clasice corale româneşti l-a îndemnat să înfiinţeze un ansamblu îndreptat spre vechea cultură corală românească. Aşa a luat fiinţă Corala Gheorghe Cucu, din care, mai târziu, s-a “plămădit” Madrigalul.
“Când Madrigalul era o idee, am întâmpinat multă neîncredere în viabilitatea ei. Mi se vorbea despre o presupusă nereceptivitate a tineretului faţă de muzica de cameră (…). Nu m-am lăsat influenţat. Încrederea mea în disponibilitatea tineretului pentru muzica de înaltă spiritualitate a rezistat”, mărturisea maestrul în dialog cu Iosif Sava în volumul “Constelaţia Madrigal”. Iar succesul corului a fost unul răsunător, cucerind publicul din toate ţările lumii.

Intelectualul-filozof
Fost director al Radio România Muzical, Mihaela Doboş a spus că Marin Constantin era “o împletire ciudată, dar atât de bine sudată între copilul de la ţară, orfan şi sărac, învăţătorul plin de tact pedagogic, cunoscător al sufletului şi ştiutor al limitelor minţii şi dăruirii umane, intelectualul-filozof meditând asupra nevoilor sufletului omenesc şi artistul complex, dirijor şi compozitor, capabil să împlinească cu uriaşul său talent o operă unică, perenă, care ridică vocea umană la dimensiunile unei geniale simfonii”.
L-a cunoscut pe maestru la sfârşitul anilor ’60, pe când era studentă. În acei ani, după un concert la Conservator, “Marin Constantin a căpătat pentru mine dimensiunile unui zeu. Un zeu care nu a coborât de pe piedestal nici după ce l-am cunoscut în cadru familial. Uneori era inabordabil, ursuz chiar, dar pentru mine a avut întotdeauna ochii unui părinte”, îşi aminteşte Mihaela Doboş. În 2000, Mihaela Doboş a avut iniţiativa organizării unui spectacol destinat sărbătoririi a 75 de ani de viaţă ai maestrului, Sala Radio fiind plină până la refuz.

Comemorare artistică
Mâine, la ora 14:00, sicriul va fi depus în Sala Rotonda a foaierului Ateneului Român. Miercuri, între orele 10:00 şi 12:00, va avea loc o comemorare artistică, în prezenţa tuturor celor care au colaborat cu maestrul, personalităţi ale lumii artistice, printre care Viorel Cosma, Angela Gheorghiu, Ion Marin. După slujba de la Biserica Boteanu (ora 12:00), înmormântarea va avea loc la Cimitirul Bellu Evanghelic (ora 14:00).



Emblemă a muzicii corale româneşti
Voicu Enăchescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale din România, manager al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română, dirijorul şi fondatorul prestigioasei formaţii corale Preludiu, şi-a exprimat regretul: “Pentru muzica corală românească, dispariţia lui Marin Constantin este o pierdere extraordinar de mare. Corul Madrigal şi maestrul său fondator au reprezentat atât în ţară, cât şi peste hotarele ei o emblemă a muzicii corale româneşti. Abordarea de-a lungul anilor a unui repertoriu românesc şi universal de o inestimabilă valoare a însemnat un demers nu numai artistic, ci şi ştiinţific în ceea ce priveşte descoperirea unor nestemate ale muzicii universale şi româneşti – madrigalele şi motetele epocii renascentiste –, dar şi la readucerea în atenţia publicului spectator a muzicii bizantine, cea care a reprezentat, fără doar şi poate, începuturile muzicii corale româneşti”.

"Amintirile cele mai dragi pe care le păstrez cu recunoştinţă publicului nu le pot numi la singular, ele sunt multe, îmi sunt scumpe şi rămân de neuitat. Deşi mulţi mă consideră «răsfăţat al viselor împlinite», eu le aştept în continuare...", spunea maestrul Marin Constantin la împlinirea vârstei de 85 de ani.

ÎMPLINIRI "Cele personale se leagă de familia mea şi de sănătate. Împlinirile profesionale sunt corurile pe care le-am dirijat, culminând cu Madrigalul; satisfacţia străduinţelor didactico-academice; aflarea căilor cele mai eficiente în creaţia interpretativă şi componistică."

DEZAMĂGIRI "Imposibilitatea omenească de a nu putea cuprinde pe de-a-ntregul complexitatea domeniilor de activitate propuse; lupta pentru asigurarea unei existenţe artistice în împrejurări capricioase şi uneori vitrege; desfăşurarea vieţii mele nu mi-a dăruit suficientă tihnă pentru a trăi şi a gusta pe deplin farmecul existenţial al copiilor mei. Analiza trecutului meu îmi întristează viitorul, pentru că sunt multe aspecte pe care nu le-am putut împlini."

EVENIMENTE PE CARE LE AŞTEPT" Apariţia fermă a unei baghete tinere corespunzătoare istoriei Madrigalului, iar în plan familial - fericirea Oanei, fiica fiicei mele, şi conturarea scânteii de talent pentru Alexis, fiul fiului meu."

CELE MAI FRUMOASE AMINTIRI.. ."Momentul în care am cunoscut-o pe soţia mea, Bernanda, cel în care s-au născut copiii, Noemi şi Ion, şi soarta Madrigalului." - articol semnat de dl. Alex Revenco .





         Regretele sunt ca intotdeauna, tardive . Condoleantele sunt doar, logic, postume . Un adevarat geniu a luat drumul Raiului in Ziua Anului Nou, sa fie un semn ? La latitudinea fiecaruia .

                                                                  Semneaza al dumneavoastra, Maresal

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu