vineri, 29 iulie 2011

Istorie şi cultură de Adrian Păunescu

Unei doamne istorice, Elena A.

 

Istorie şi cultură
Adrian Păunescu

Pe albastrul de la Voroneţ,
Plouă trist şi noi l-am cam uitat
Vai, se descojeşte cerul din pereţi
Ne orbeşte fruntea, Doamne, e păcat -

Jos la Alba-n şanţuri e urît,
Lăzi cu sticle goale s-au tot strîns 
Poate că martirii au coborît
Alba să o spele cu-un aseptic plîns .

Cîte monumente din Ardeal,
În uitare se părăginesc
Şi Mihai Viteazul, parcă, de pe cal,
Ar chema la ele neamul românesc .

Clopotul din Putna s-a dogit,
Ştefan doarme-n loc igrasios,
Cu ce drept sinistru, cu ce ritm grăbit
Macină uitarea cel mai nobil os ?

Cîmpul Libertăţii din Islaz
E un loc viran fără stăpîn,
De-ar veni Bălcescu către casă azi
Cred c-ar vrea să fie turc, şi nu român .

N-am cu mediocrii nici un pact,
Cu duşmanii neamului sînt dur,
Cînt acum cu lacrimi însă cînt exact,
Spun în gând blesteme, fac urît şi-njur .

Un netrebnic cu cap infirm
Foloseşte, cin' l-o fi lăsat,
Sarmisegetuza ca decor de film 
Şi o dă la IGO la amenajat .

Ulpia Traiana s-a cam dus,
Au furat-o calfe şi zidari,
Restul e sub brazdă ca un trist apus,
Au distrus ai noştri ce-au iertat barbarii .

1980, din capitolul Comunicări importante, Poezii cenzurate ( 1990 )


Semnează al dumneavoatră, Mareşal 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu