luni, 15 august 2011

Poker de Sergiu Nicolaescu

Lui Horaţiu Mălăele

Copii, decretez : Viaţa e o partidă de POKER - Titel ( Horaţiu Mălăele )

 

Persoanele nu contează, contează doar ceea ce ele reprezintă.  - Mareşalul Ion Antonescu 


- iertare pentru eventualele scăpări literare -
- recomand mai întâi vizionarea filmului din josul paginii - 

Cea mai bună şi acidă satiră a României . Asta înseamnă o permanentă reinventare şi autodepăşire .
 Poker - viaţa e o partidă de Poker . Se pierde, se câştigă, se moare . Adevăraţii jucători ştiu să câştige cinstit. 
Râdeţi, dar poker-ul este jocul de cărţi unde îţi trebuie o felie de noroc şi un pahar de talent .
 În România se fură la drumul mare . Poker-ul în România a devenit al celor bogaţi, parveniţi, analfabeţi . Ei mizează pe prostia şi viaţa noastră într-un joc obscen al lăfăirii în putere . 
Unii au spus că viaţa e un joc de şah, alţii de şeptică, alţii că e o piesă de teatru sau un film . Dar până la urmă, viaţa este un mârşav joc de poker . Pierzi cu aşii în mână şi câştigi cu cacealmaua .
Viaţa este un joc de Poker .


Film semnat Nicolaescu

Deşi are asemănarea omului, Sergiu Nicolaescu este un geniu dumnezeiesc . Puterea acestei extraordinare fiinţe este nemărginită şi este parcă din ce mai mare, în continuă creştere . Dacă Sergiu Nicolaescu nu ar fi perfecţionist, ar fi perfect . Poate nu perfect ca om, dar ca regizor el a dovedit prin fiecare film şi rol că este inconfundafil, inimitabil şi chiar perfect, cel puţin, pentru mine !
Este cel mai iubit, bun, important şi cunoscut regizor şi actor de film român dar, pentru mine, el rămâne adevăratul geniu al filmului mondial şi o pagină a moralităţii şi a eului meu . Fără Sergiu Nicolaescu, nu aş fi fost ce sunt acum . Omul Sergiu Nicolaescu m-a învăţat multe, de la mândrie şi putere, la eleganţă şi tenacitate, dar filmele semnate Nicolaescu m-au învăţat toate acestea cu un dublu de forţă din partea fiecărui actor şi personajului său .

 

În general . Contextul 

Spun de la bun început că nu poţi compara mere cu pere . Atacând penibil filmul, unii au spus că nu e o comedie la fel de bună ca Nea Mărin Miliardar ( asupra căruia cad de acord că este cea mai bună comedie a cinematografului românesc ) . Să ne înţelegem . Comedia este un gen la care trebuie numai să se râdă doar pentru proşti . Comedia are şi ea subgenurile ei, de la satiră la comicul absurd . Nu-l poţi compara pe Horaţiu Mălăele cu Amza Pellea . 
Filmul este adaptarea cinematografică a piesei lui Adrian Lustig, cooptat scenarist . 
Îndulcind puţin cele ce vor urma, voi spune că Poker este cea mai bună satiră românească ( şi bate şi universal vorbind ) . Este ca un polonic de miere după filmele politice ale lui Şerban Marinescu, ultimul fiind Ticăloşii . El şi altele aduceau politicul pe peliculă, într-un mod amar, dar adevărat . Maestrul Sergiu Nicolaescu, la adresa societăţii blestemate de prostie în care trăim, lansează o puternică satiră prin Poker .
Au existat nişte cretini care au desfiinţat filmul . Aşa se întâmplă când prostia nu se plăteşte cu bătaia : apar critici, regizori şi actori de cacao .
Nu-ţi place filmul, nu te mai uita şi gata . Mai mult, Poker vine pentru cretinii ăştia ca o ultimă dovadă a nulităţii cinematografice, istorice şi culturale a marelui regizor . Băi, copii, staţi liniştiţi . Sergiu Nicolaescu nu moare . Degeaba îl criticaţi, că există milioane care v-ar linşa pentru el . De e ?
Pentru că el este cel mai strălucit om de film pe care l-a dat România . El va rămâne în cartea cinematografiei şi a istoriei naţionale, la loc de mare cinste . Voi ? La coşul de gunoi al amintirilor .
 Bravo, maestre ! Asta e România !

Tabloul istoric

Filmul evolueză, cronologic, în cinci etape :
  • 1962 - Republica Populară România
  • 1971 - Republica Socialistă România
 
  • 1989 - Revoluţia Română
  • 2007 şi 2009 - Republica România
 
    Poker este în acelaşi timp şi un film de actualitate . Nu vreau să fac prea multă politică în acest articol . Maestrul Nicolaescu îl descrie impecabil pe Ceauşescu în ultima carte a domniei sale .
    Despre Ion Iliescu pot spune, evitând fantasmele Revoluţiei, că este un om respectabil şi chiar onorabil . Un om de o decenţă şi de o inteligenţă rară în politica românească . Politicianul Iliescu a dat dovadă de multă inteligenţă şi sânge rece şi, personal, nu pot uita mascarada din 2000, când preşedinte legitim trebuia să fi fost  dr. Corneliu Vadim Tudor .
    Emil Constantinescu este un om deştept şi decent . Ca politician a fost zero barat . Nu sunt de multe ori de acord cu domnia sa, dar este un om ( fie şi politic ) care ştie să întreţină un dialog .
    Dar mizeria şi prostia evidenţiate de film au fost îngroşate de dictatura lui Băsescu ( care nu scapă de satiră ) .  Un personaj mai abject şi mai negru în istoria României nu a existat .
    Hoţ este puţin spus . Este un criminal naţional . S-a urcat beţivul pe masă şi joacă cu ţigăncile . Românii nu au fost nicicând în istoria lor mai ciudaţi . Alţii fură o găină de foame, că plâng copiii de foame şi înfundă puşcăria . Alţii fură avuţia ţării şi dacă o fac în cârdăşie cu domnul preşedinte şi cu clica lui, înfundă străinătatea şi luxul . De la o familie de mafioţi şi analfabeţi ( frate mafiot-şef al Constanţei - trafic cu arme şi altele - , fiică analfabetă şi balaoacheşă de fiţe - mulţi copii nu ştiu ce gust are ciocolata - , fiică hoaţă cu apartamente şi case de lux ), această progenitură şi-a format un partid de hoţi - nu că alţii sunt mai breji - care a sărăcit poporul ăsta în ultmul hal .
    Am rezumat drastic tot ce aveam de spus . Poker satirizează societatea şi politica românească . Sunt tot felul de trimiteri . Eu am văzut filmul de cel puţin şase ori şi tot cred că nu am deprins toate replicile . Veţi vedea că nu numai Băsescu e luat la rost .
    Poker este o comedie dulce-amară, până la urma urmei . Dacă nu aveţi puţină minte şi imaginaţie, nu vreţi deprinde filmul . Masa de poker - pretext - . Fiţi atenţi la jucători . Fiţi atenţi la privitori . România e în Poker, cu ( aproape ) tot jegul şi abjectul în care trăim .


    Pe scurt 


    În anul 1962, patru copii fug de la şcoală pentru a juca poker, în subsolul decretat sediul găştii lor . Îl remarcăm ca lider al grupului pe Marcel, cel care câştigă prima mână .
    Îi regăsim pe cei patru, studenţi, în 1971 .  Marcel este student la Arhitectură şi este racolat de Securitate, cu numele de Valetul . El continuă să câştige banii prietenilor săi .
    La Revoluţie, Titel şi Claudiu ies în stradă, în timp ce Marcel se află la Televiziune .
    În 2007, Claudiu este deja senator şi şi-o alege amantă oficială pe Monica, " profesoara de balet " . Divorţează de soţie şi se bucură de luxul palatului de la Snagov .
    În acest timp, Horia, pionierul silicoanelor,  se confruntă cu presa, nerăbdătoare să afle soarta unui nefericit care şi-a dat foc în faţa primăriei .
    Titel, ajuns vicele clanului mafiot Agârbiceanu, devine chiar şeful acestuia . Şeful de drept, Agârbiceanu, pleacă în Costa Rica, pentru a lăsa apele legale să se liniştească .
    După doi ani, Agârbiceanu se întoarce, deghizat în femeie . Ea este ajutată de însuşi Jean Constantin la aeroport  . Pentru că treburile se îngroaşe, se decide să îţi facă o operaţie estetică la clinica lui Horia .
    Peste o lună, Claudiu organizeză un joc de Poker, la care sunt invitaţi ceilalţi trei prieteni . Toţi au de săvârşit o vendetă cu Marcel, eternul câştigător . Până ca invitaţii să sosească, asistăm la un dialog savuros între senator şi amanta sa, care află că Titel este un complexat fără liceu, că Horia are o fată dispărută şi că Marcel este un  prosper arhitect .
    Între timp, Titel îşi vizitează azilul de bătrâni şi casa de modă .
    Primul ajunge Horia, apoi Titel, care îşi face o intrare monumentală .
    Va porni o lungă discuţie despre politică, femei şi bani, aşteptând toţi ca Marcel să vină din America .
    Pe rând, Horia, Claudiu şi Marcel sunt nevoiţi să plece temporar .
    Dialoguri pline de şopârle şi haz, întâmplări comice, de la trădări la sex .
    Finalul este imprevizibul pentru toţi, cu excepţia Monicăi ...





     Distribuţia 

     Nu toţi oamenii sunt la fel, orice asemănare este întâmplătoare  

      Titel Pangică - Horaţiu Mălăele : un adevărat regal comic . Personajul Titel este modelul perfect al parvenitului român : aproape analfabet, vulgar, cinic . El devine chiar culmea progresului din societatea românească : politician, mafiot, patron de fotbal, sponsor de azil, sponsor de partide, fie la putere, fie în opoziţie . Dintre toţi, Titel îşi asumă cel mai bine titulatura de ilegalist . Face o adevărată mândrie din faptul că i-o trage statului . El nu are faţa de decent al societăţii, ca senatorul şi medicul . Visează, ce e drept, la continuarea parvenirii, dintr-un acut sentiment de inferioritate ( e complexat că nu a terminat liceul )
    Mălăele face din personaj un bufon irezistibil, chiar simpatic şi reuşeşte să atingă vârful carierei sale cinematografice

     

      Claudiu Viţelaru - Valentin Teodosiu : senatorul . Teodosiu îl interpretează pe Claudiu, alt tip de parvenit, cel politic . Ca orice nou democrat al ţării. începe politica imediat după Revoluţie, unde a ieşit în stradă, alături de Titel . Ca şi ceilalţi, e sponsorizat de amicul Marcel, ai cărui bani merg către o serie de afaceri dubioase ( spălare de bani, evaziune fiscală, furt ) . Îşi părăseşte soţia pentru o balerină moldoveancă, mult mai tânără ca el, Monica . El este un personaj slab, îmbătat de putere, a cărui unică grijă este aceea de a scăpa de bani, pentru a nu-i rămâne de la o lună la alta .

     

      Horia Vrăbete - Vladimir Găitan : doctorul . Pionierul silicoanelor din România, Horia se lansează după Revoluţie cu bani şi silicoane de la Marcel . El este un medic cinic şi pervers ( încercând să se culce cu Monica, el pretinde că este tatăl acesteia, lucru ce se dovedeşte până la urmă a fi adevărat ) . El este un factor de echilibru în conflictele ce vor izbucni între Claudiu şi Titel . Chiar dacă are legături cu lumea mafiotă ( preschimbându-l pe Agârbiceanu în Jean Constantin ), el pare vulnerabil şi slab în faţa celor doi prieteni, neavând vreo putere asupra celor doi, fiind un martor rar activ al certurilor dintre ei .
    Vladimir Găitan a făcut rolul vieţii în Ultima noapte de dragoste, altă capodoperă semnată Nicolaescu, iar acum, îmbătrânind jucând în filmele maestrului, dă încă o dovadă impecabilă de talent .

     

      Monica ( Evdochia Lakustova ) - Cătălina Grama - Jojo - prostituata . Personal, consider că acest personaj reprezintă o idee : unde a ajuns tineretul României ( deşi din artificiala Republică Moldova, putem spune că şi societatea sovietizată de peste Prut se confruntă cu aproape aceleaşi probleme ) . Ascunşi sub declaraţia plină de sine eu interpretez, tineri din toate domeniile, defapt, se prostituează, mai ieftin sau mai scump, pe o sută de lei sau o sută de euro : regizori, actori, jurnalişti, scriitori, etc . La fel ca şi celorlalte personaje, începutul ei de drum vine odată cu căderea ( mai bine spus ridicarea ) Cortinei de Fier . Ea vine în România, unde continuă baletul pe trotuarele ţării . Norocul sorţii a făcut ca ea să ajungă amantă oficială de senator .
    Vom afla mai târziu că cel mai bun jucător de poker este Monica . Ea îi va învârti pe toţi pe degete şi va deveni chiar doamnă prim-ministru ....
    Debutul lui Jojo în cinematografie este unul a la Divertis, cu accent simpatic de moldoveancă . Sincere felicitări !

     


    Calabrezu' - Mircea Diaconu : henchman-ul ( acolitul ) lui Titel . Calabrezu' este modelul de pupincurist liniştit, care nu caută avansarea în lumea mafiotă, ci doar să intre în graţiile lui Pangică prin laudele lui ( Ce genial eşti, boss ! / Fucking respect, boss ) . El este de asemenea un om impulsiv, gata să îşi scoată imediat pistolul, pentru onoarea lui de mafiot . Mulţi oameni din societatea românească ajung la această limită dintre compromis şi penibil .

    Agârbiceanu - Jean Constantin / Tudorel Filimon : fostul şef mafiot . Fiind urmărit de justiţie, Agârbiceanu - Tudorel Filimon - pleacă pentru o vreme în Costa Rica, lăsându-i controlul grupării lui Titel . La întoarcere, din motive de libertate, el îşi face o operaţie estetică la clinica lui Horia . Acesta îl modelează atât de bine, încât seamănă ca două picături de apă cu Jean Constantin . Acapararea puterii de către Titel duce la ieşirea lui Agârbiceanu de pe scena mafiotă .

      Manole " Popo " - Vasile Muraru : reciclatul . La începutul filmului, lângă Marcel, la Televiziune, în timpul Revoluţiei, îl puteam observa clar pe Manole, cu celebra căciulă de astrahan . Mai târziu aflăm că Manole nu este altcineva decât un simplu turnător la Securitate, care a fost reciclat de oamenii noului regim . Personajul în sine este un atac la adresa multor oameni, dar declaraţia lui Titel, noul stăpân : este ultimul care cade sub masă, cu contractul în dinţi, mă face să mă uit cu haz spre Cotroceni . Deşi răspopit şi un păcătos ordinar, el chiar îl invocă constant pe Dumnezeu, în timp ce fură bani, de pildă . Mulţi am fost, mulţi am rămas .

      Marcel - Ion Riţiu / Lucian Viziru : liderul găştii de poker-işti . El este racolat din timpul studenţiei de Securitate . În timpul Revoluţiei este prezent la Televiziune, alături de Manole, pe care i-l va lăsa om de încredere lui Titel . El devine în Statele Unite, ca arhitect, un milionar printre atâţia alţii . Marcel îşi sponsorizează prietenii din ţară şi reuşeşte să îi ducă de nas . Aflăm în finalul filmului că el a furat mereu jocul şi că el este adevăratul păpuşar, păpuşa lui, Monica, prostindu-i pe toţi trei . Născut sub semnul Revoluţiei, Marcel va face încă una într-o ţară obsură, Democratistan, şi îşi va alege o doamnă prim-ministru moldoveancă ...

    Notar - Nae Lăzărescu

      Arkaşa - George Alexandru : peştele Monicăi

      Alexandrina - Alexandrina Harlic

    Securist - Geo Dobre

      Omul partidului - Alexandru Bindea

    şi alţii


    Selecţie de satiră 


    - în lucru -



    Controverse 

    Românii dau uneori mostre de prostie inegalabilă . Te pomeneşti că toate farfuzele cu faţă cal şi toţi găinarii nespălaţi pot să-l critice pe Sergiu Nicolaescu .
    România este o ţară unică prin frumuseţea şi istoria ei . Dar românii au nişte boli groaznice . Una dintre ele este că trec ca vitele pe lângă genii în timpul vieţii ( sau chiar le calcă în picioare ) şi după moarte aprind puţin o lumânare şi după aceea lasă să se culce praful pe memoria marilor oameni .
    Pentru asta trebuie să fim rupţi în " bătaie " de o dictatură . Dictatura culturii şi a armatei .
    Cum îşi permit nişte viermi să nu scrie cu evlavie şi omagiu, cel puţin, despre Marele Nicolaescu ?
    Adrian Păunescu, în ziua în care se întorcea în pământul supremei sale iubiri, patria, era făcut albie de porci ( bolşevici - Cornea şi Culcer - ) la Televiziunea Română ( publică !!! ) . Pentru asta, nemernicii ăia nu trebuiau să mai vadă lumina zilei şi să li se bage pe gât doi litri de sodă caustică, că doar asta le mai poate curăţa veninul .
    Sergiu Nicolaescu este, după mine, cea mai importantă personalitate pe care o mai avem în viaţă . Îi aud pe unii că îi spun în batjocură nea Sergiu, Sergiulică, SN - că aşa îi place românului să fie : şmecher ( execrabil cuvânt ) - . Alţii îi spun cu dragoste maestre sau, simplu, Sergiu .
    Este o ruşine ce au făcut atâţia porci după ce au văzut Poker .
    Au spurcat filmul ăsta în cel mai abject fel . Se scandalizară jigodiile pământului că apăru Jojo goală ? Ei, şi ? Vă roade la glandă ? ( Ce-i, tovarăşa Blaga ? Nu ai şi tu sâni frumoşi ? Ai laşitatea să recunoşti că Jojo e măcar femeie şi că la matale sexul e cam indecis ? ) Ce dacă e sex pe masa de poker cu Mălăele ? Ce dacă ?
    Ăstea sunt problemele de formă . Nu stau să fac lista ruşinii . Sunt nişte oameni extraordinari de proşti în cinematografia românească . ( Exemplu : ) Ce caută Morgen la Oscar ? Ne facem de şase ani de ruşine la Oscar ! De ce nu e Poker la Oscar ? Sunt americanii nişte fiinţe josnice - fapt pentru care nici Mihai Viteazul, nici Ciuleandra, nici Osânda, nici Noi, cei din linia întâi şi nici Orient Express nu au câştigat bine-meritatul Oscar pentru fim străin  - , dar merită măcar să avem o prezenţă demnă .
    După acest articol, risc ( şi mai mult ) să fiu perceput ca un obsedat . Asta sunt . Eu sunt dependent de valorile româneşti . Ce să fac ? Dacă mă lăsaţi cu ce e modern, eu mor . Ca o paranteză, eu îmi scriu multe texte pentru blog pe foi, că aşa mă simt eu bine . Să simt cerneala pe degete .
      Revenind cât-de-cât, Poker trebuie perceput ca o satiră . Dacă v-aţi hăhăit şi aţi votat ca oile, măcar încercaţi să vă daţi seama că filmul este unul de oameni deştepţi, nu de criticii de carton ai zilelor noastre, care după ce salivează după doi sâni şi ... o guriţă ( culmea încântării lor sexuale ), se trezesc scriind pe unde-i primesc că filmul e groaznic .


    Epilog  

    Poker e filmul publicului şi satira societăţii . E o comedie, un circ al mentalităţiilor bolnave . Prea se plânge în România . Prea avem numai filme triste . Râdeţi oameni bun . Că şi asta e o boală a poporului ăsta : supravieţuieşte prin batjocura universală . Ne batem joc de tot şi mai ales de necaz . Atât ne-a mai rămas . Suntem răi şi aroganţi . Trăim atât de ciudat . E atât de complex acest popor în ciudăţenia lui .
    La începutul secolului trecut, Raymond Poincaré spunea :
      Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient, où tout est pris à la légère ! - Ce vreţi, suntem aici la porţile Orientului, unde totul este luat uşor !
    La începutul secolului ăstuia, Jonathan Scheele spunea :
     România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin.
    Niciunul din cei doi nu au cunoscut poporul ăsta foarte bine, dar ideile lor sunt frumoase, a lui   Poincaré chiar superbă - .
    Dacă îmi aduc bine aminte, regele regizor Nicolaescu a declarat că şi regele actor Dinică trebuia să joace în film . Un politician cu sânge rece, un om cinic, mai tenebros ca în Magnatul . Nu a fost să fie .
    Poker este doar începutul . Poker este societatea noastră sintetizată . E un film care te atrage . Ideea lui nu este doar aducerea spectatorilor în sală, ci şi recunoaşterea realităţii .
    Poker e un film de care, personal, nu m-aş sătura să îl văd . L-am văzut de cel puţin şase ori, dintre care două la cinema .

    Eu am văzut penultima dată filmul, la Festivalul de la Mamaia, cu bunica mea . A stat, a râs şi a privit atent . După, a fost în culmea bucuriei : Vreau să-l mai văd o dată .
    Ăsta e criticul artistului de valoare : PUBLICUL .

    Concluzii ( extra )
      ( citate edificatorii ale dr.Corneliu Vadim Tudor )

    • Politica e arta de a sta la pândă. 
    • Popor de oieri, noi, românii, am împrumutat ceva din obedienţa proastă a oilor. 
    •  Ce înseamnă democraţia? Înseamnă dictatura legii. 
    • Lumea îi iartă pe bandiţii simpatici, dar nu-i suportă pe profeţii care îi dau veşti proaste.
    • Decât o democraţie bolnavă, mai bine o dictatură sănătoasă.
    • Românii au o slabă memorie a răului.


    Post scriptum
    ( detractorilor lui Sergiu Nicolaescu şi societăţii româneşti ) 

    [ ... ]

    Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
    Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
    Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
    Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască...
    Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
    Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
    În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
    Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
    Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
    Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
    Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
    Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri...
    Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
    Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
    Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
    Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
    Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
    Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
    Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
    Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
    Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
    Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
    Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
    Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

    Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
    I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
    Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
    Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
    Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
    Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!


    [ ... ]

     Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
    Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
    Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
    Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
    Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
    Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
    Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
    Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
    Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
    Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
    Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
    Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

    Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
    Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
    Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!


    ( Scrisoarea a III-a de Mihai Eminescu ) 

    Semnează al dumneavoastră, Mareşal










    2 comentarii:

    1. Da este un film bun , si este pacat ca oameni ca SERGIU NICOLAESCU nu se nasc de 2 ori , si ar trebui sa ne bucuram de el si sa invatam de la el cat mai multe. Si sper ca intr-o zi sa ajung sa joc nu la fel ca el dar macar pe jumatate. Pentru mine acest om este o legenda a cinematografiei si imi pare rau ca nu pot sa il intalnesc acum cat este in viata. Am o rugaminte la dumneavoastra daca puteti dumneavoastra sa ii transmiteti domnului Sergiu Nicolaescu ca, Giteiu Adrian il saluta cu mult respect si ii doreste toate cele bune, multumesc anticipat. Apropo id meu de mes este : ady_ady_cs si adresa de mes este : ady_ady_cs@yahoo.com

      RăspundețiȘtergere
    2. Domnule Giteiu, vă mulţumesc pentru alăturarea la cauza dreaptă, vă mulţumesc pentru comentariu şi vă rog să reveniţi cu altele . Vă asigur : domnul Sergiu Nicolaescu va şti cât de curând că are încă un admirator . Dacă doriţi altceva, reveniţi cu un comentariu şi vă voi contacta pe e-mail . Toate cele bune !

      RăspundețiȘtergere