sâmbătă, 26 mai 2012

Preşedintele tuturor mitocanilor de Victor Ciutacu, Jurnalul Naţional


A fost ales, în condiţii de noncombat al staff-ului adversarului şi de implicare a străinătăţii, pe fondul jignirilor strigate la televizor şi al ameninţărilor proferate pe unde apuca. Şi reales, într-un scrutin dominat de fraudă, în sunetul manelelor. Şi-a aservit justiţia şi serviciile secrete. Le-a utilizat cinic şi eficient de câte ori i-au făcut trebuinţă. Şi a urlat continuu că oamenii răi le minează independenţa. Şi-a cumpărat en gros, pe bani de la stat, presă şi intelectuali de casă; pentru folosinţă proprie. Ce n-a fost de vânzare a falimentat sau a marginalizat. Are nevoie să-i fie cântate şi scrise calităţile. Vrea să intre-n cartea de istorie. Scopul scuză mijloacele.

A folosit oameni pentru scopurile-i meschine şi i-a aruncat la coşul de gunoi ca pe batistele de unică folosinţă. Pe cei mai mulţi, i-a procopsit cu tinichele de coadă, să nu plictisească în timpul marginalizării. Şi-a înfipt fata-n Parlamentul European, clica de politruci cu curu-n toate funcţiile importante şi cu botu-n toate ţuţuroaiele cu bani. În paralel, a urlat că-i un val de clientelism, nepotism şi corupţie-n republică. Deşi-i cam şui şi are o imagine de antipolitician, e charismatic. Sau poate tocmai d-aia. Vorbeşte bine, la obiect, pe înţelesul vulgului. Îi spune răspicat ce vrea să audă. Magnetizează până la isterie un anume tip de audienţă. Fanii lui sceleraţi ar sări-n foc pentru el. Fiindcă, deşi conduce ţara cu mână de fier de mai bine de şapte ani, dă impresia cu talent că-i liderul opoziţiei. Identifică la minut vinovaţi pentru orice, întotdeauna alţii, nu el, şi-i transformă-n ţinte publice. Are succes natural la publicul pentru care pasta de dinţi se pune pe clanţă, săpunul e lux, iar şcoala inutilitate. Pentru că are oricând replică. Şi e ferm. Dă impresia tătucului pe care-l aşteaptă poporul suveran. L-au trimis comuniştii, cu avizul securiştilor, la Anvers, el a condamnat comunismul şi Securitatea-n Parlament. E mână-n mână cu tot soiul de securişti alunecoşi, are cele mai tiranice apucături şi răcneşte ca apucatul că vine peste noi restauraţia şi că democraţia e-n pericol. A ajuns milionar din poziţii publice bugetare şi-i controlează pe alţii la provenienţa banilor.

E asumat proamerican. Are toate motivele din lume. Ambasadorul SUA parcă-i purtătorul lui de cuvânt. Înjură ruşii la vedere şi, în spatele cortinei, le satisface interese comerciale pe spatele românilor pe care-i căinează. Oligarhii lu' Putin, în faţa căruia s-a comportat ca un preş, joacă tontoroiul pe industriile strategice ale României. El le ţine tira, le bagă paralele-n traistă, da-şi pune oficinele şi oficioase să-l înjure pe Marga că-i filorus. Când constată că nu-i suficient ajutat de trendul mediatic, se implică personal. Şi, în timp de ministrul de Externe ţine un discurs în faţa unor români la Chicago, îi întoarce mârlăneşte curul şi se pozează ca starurile rock cu nişte copii atent selecţionaţi de SIE. În loc să stârnească indignare, primeşte aplauze că l-a pus la punct pe cel care a îndrăznit să ridice vocea la el. Doar e preşedintele tuturor mitocanilor...


Semnează al dumneavoastră, Mareşal

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu