vineri, 20 iulie 2012

Şah continuu…( în amintirea lui Adrian Păunescu ) de Dorel Vişan, Jurnalul Naţional


Şah continuu…

… in amintirea lui Adrian Păunescu…

Meştere , ai plecat şi ai lăsat uşa adevărului deschisă…Nu se mai poate reface Impărăţia… pierde şi regele alb pierde şi regele negru , este un şah etern…nopţile sunt tot mai negre şi mâine e din ce în ce mai târziu decât ieri…Saptamana trecuta am gasit broasca de la usă spartă…Vecina mă aştepta in prag – “Au furat si ultima speranta”…N-avea rost sa mai intru, coboram pe scari dar aveam impresia ca urc… abia afara am observat ca atarnau pe mine “ ca frunzele de tutun pe gard”, aceleasi zaţuri si oboseli ( cu totii suntem obositi ) , aceleasi poveri ale neamului romanesc pe care le-ai cantat atât de minunat.

Vinerea trecuta am avut impresia ca e zi de salar , ca pe vremuri. Toate usile s-au sigilat dar nu stiu unde s-au dus oamenii , că pe nenorocita aceea de autostrada nu mai pleaca nimeni nicaieri …doar cei care merg in uichend … fericitii (?!)…”Mi-a spus cineva dar nu mai stiu cine ,

Ca vremea va sta si-apoi va fi bine,”

Paharele stau mereu pline pe masa din sufragerie, (cred ca si vinul s-a tulburat si s-a băloşit ca toate , de atata asteptare…) Am tot asteptat dar noaptea aceea n-au venit Irozii, era vremea lor dar nu au venit… nici nu mai stiu cine trebuia sa vina la cina si cand …Poate ca steaua aceea care a cazut …


Dorel Vişan

Martineşti, 20 iulie 2012


Semnează al dumneavoastră, Mareşal

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu